CNAS demarează analiza pentru plata pe performanță în spitalele publice

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a început să studieze posibilitatea introducerii unui nou sistem de plată a spitalelor publice, care să pună accent pe performanța medicală. Inițiativa urmărește să coreleze finanțarea direct cu activitatea și rezultatele unităților spitalicești, un demers ce a debutat prin întâlniri cu managerii mai multor spitale din țară.

Primele discuții și implicarea spitalelor din țară

În noiembrie 2025, la Târgu Mureș au avut loc primele consultări cu reprezentanții Spitalului Clinic Județean de Urgență Târgu-Mureș, Spitalului Clinic Județean Mureș și Institutului de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant. Aceste întâlniri au vizat clarificarea și testarea modalităților prin care performanța să devină elementul central în alocarea resurselor financiare către spitale.

Discuțiile au fost caracterizate de deschidere și sinceritate, managerii oferind exemple concrete din activitatea zilnică, pe fondul unui climat favorabil schimbărilor. Înainte de aceste întâlniri, membrii CNAS au dialogat cu conducerea unor spitale importante din București, precum Spitalul Universitar de Urgență București, Spitalul Foișor, Institutul Național de Diabet „Prof. Dr. N.C. Paulescu” și Spitalul Clinic pentru Copii „Marie Curie”. Și aceste instituții și-au exprimat dorința de a participa la modernizarea sistemului sanitar și la creșterea predictibilității în finanțare.

Corelarea finanțării cu activitatea spitalelor, un pas esențial

Președintele CNAS a subliniat necesitatea alinierii influențelor salariale - forme de finanțare introduse în 2015 pentru a combate migrația medicilor - cu activitatea efectivă a spitalelor. În prezent, sistemul beneficiază de două surse majore de finanțare: fonduri pentru servicii medicale (aproximativ 16 miliarde lei) și influențe salariale (circa 17 miliarde lei).

Există însă riscul ca influențele salariale să devină dependente uneori, ceea ce afectează direct calitatea actului medical. Pentru a evita acest lucru, noul model va lua în calcul cinci indicatori transparenți, printre care rata de ocupare a paturilor și proporția influențelor salariale în bugetul spitalului.

Unitățile mari, care tratează cazuri complexe, vor beneficia de sprijin suplimentar, în timp ce secțiile cu utilizare redusă vor primi ajutor pentru reorganizare, astfel încât să răspundă mai bine nevoilor locale.

Consorții de contractare și sprijin pentru spitalele mici

Un alt element nou analizat este formarea de consorții de contractare între spitale. Prin această colaborare, spitalele mici vor putea beneficia de suport medical și administrativ din partea unităților mai mari, ceea ce poate optimiza costurile și crește numărul pacienților tratați eficient.

În perioada următoare, Guvernul urmează să publice în transparență Hotărârea de Guvern asociată Legii nr. 163/2025, care va formaliza aceste schimbări în sistemul sanitar.

Finanțare suplimentară și rezultate vizibile

Recent, Guvernul României a alocat suplimentar 2,4 miliarde lei pentru sănătate în cadrul rectificării bugetare, ceea ce asigură evitarea blocajelor financiare la final de an. Totodată, s-au redus considerabil întârzierile în plata concediilor medicale, de la aproape trei ani la doar câteva luni.

Potrivit conducerii CNAS, măsurile deja implementate în sistem aduc rezultate palpabile. Plata bazată pe performanță, reorganizarea spitalelor și responsabilizarea în folosirea fondurilor publice sunt pași importanți către un sistem sanitar mai eficient, centrat pe nevoile pacientului.

Ce urmează?

Discuțiile vor continua pe parcursul lunii decembrie, iar CNAS își reafirmă sprijinul pentru managerii spitalelor care trec prin acest proces de transformare. Pentru județul Vaslui, aceste schimbări pot însemna o mai bună alocare a resurselor și servicii medicale mai bine adaptate comunității locale.

---

Rămâneți aproape de „Azi în Vaslui” pentru actualizări privind evoluția reformelor în sănătate și impactul lor asupra spitalelor din judetul nostru.