combaterea corupției, problemele din administrație și conceptul de “independență solidară

Președintele Nicușor Dan prezintă noua Strategie Națională de Apărare: Independență solidară și abordarea vulnerabilităților
Președintele României, Nicușor Dan, a susținut pe 12 noiembrie o conferință de presă în care a prezentat principalele elemente ale noii Strategii Naționale de Apărare. Documentul, pus în dezbatere publică din această zi, urmează să fie avizat de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pe 24 noiembrie și transmis Parlamentului trei zile mai târziu.
Un concept nou: independența solidară
În centrul noii strategii se află ideea de „independență solidară”, care presupune ca acțiunile statului să fie orientate către apărarea identității naționale și la protejarea intereselor României pe plan internațional. Totodată, România trebuie să mențină angajamentele și parteneriatele internaționale, inclusiv cele din cadrul UE și NATO, păstrând astfel o componentă solidară esențială în relațiile externe.
Deficiențele administrației publice, o vulnerabilitate majoră
Președintele a atras atenția asupra faptului că administrația publică românească reprezintă o vulnerabilitate importantă. Lipsa datelor actualizate și deciziile bazate insuficient pe informații verificate afectează eficiența instituțiilor. De asemenea, colaborarea interinstituțională este slabă, iar inovația și asumarea responsabilității în administrație sunt aproape inexistente, prevalând o atitudine defensivă.
Este necesară o reformă care să conducă la o administrație coerentă, bazată pe date stabile în timp, cu o viziune integrată și cu o mai bună coordonare între diferitele segmente ale sistemului public.
Corupția: impact major asupra coeziunii sociale și economice
O altă vulnerabilitate menționată este fenomenul corupției, care subminează sentimentul de apartenență și încredere în stat, dar afectează și calitatea administrației și performanța economică. În noua strategie sunt propuse trei direcții majore pentru combaterea corupției:
- Adoptarea unei abordări integrate și sporirea colaborării între instituții
- Implicarea serviciilor de informații pentru colectarea de date specifice (fără implicarea lor în procesul judiciar)
- Corectarea și actualizarea proceselor legislative și administrative pentru o reacție mai rapidă și eficientă la problemele semnalate de societate
Contextul geopolitic și tehnologic schimbat decisiv
Strategia ia în calcul schimbările majore din mediul internațional, precum războiul din Ucraina, creșterea tensiunilor militare globale și polarizarea accentuată a statelor între democrații și regimuri autoritare. De asemenea, evoluțiile tehnologice rapide, inclusiv inteligența artificială, schimbă fundamental echilibrul dintre forța militară, economie și investiții.
Fenomenul digitalizării și influența rețelelor sociale amplifică riscurile de manipulare și dezinformare, care necesită strategii specifice de apărare.
Noi provocări economice și de securitate
Printre noutățile strategiei se numără schimbările în raporturile economice globale: protecționismul, lupta pentru resurse critice, dar și creșterea acțiunilor de sabotaj și perturbare a infrastructurilor esențiale. Se observă o radicalizare a unor grupuri și o amplificare a amenințărilor transfrontaliere, inclusiv traficul de droguri.
Schimbările climatice cu impact tot mai puternic sunt integrate și ele în evaluarea riscurilor strategice ale României.
Asigurări privind sistemul de pensii pentru militari și angajații MAI
În rândul cadrelor militare, angajaților din Ministerul Afacerilor Interne și ai serviciilor de informații există îngrijorări legate de modificările pensiilor, după exemplele recente din sistemul magistraților. Președintele a menționat că există un consens politic pentru ca cei care îndeplinesc condițiile de pensionare la momentul aplicării noii legi să își păstreze drepturile, astfel încât nu ar trebui să fie o motivație pentru pensionări anticipate din cauza incertitudinii.
Această strategie marchează o adaptare a României la un mediu internațional complex și în schimbare rapidă, punând un accent deosebit pe consolidarea instituțiilor interne și pe apărarea identității și intereselor naționale printr-o cooperare internațională susținută.
Pentru ieșeni, dar și pentru întreaga țară, această strategie reprezintă o foaie de parcurs esențială pentru perioada următoare, în care siguranța și stabilitatea statului depind tot mai mult de capacitatea de inovare și coeziune a administrației și a societății.












