Vladimir Putin: Rusia este pregătită dacă Europa dorește război

Înaintea unei întâlniri importante la Kremlin cu emisarul special american Steve Witkoff, pentru a discuta planul de pace propus de președintele american Donald Trump în conflictul din Ucraina, președintele rus Vladimir Putin a transmis un mesaj dur la adresa susținătorilor europeni ai Ucrainei. El i-a acuzat pe aceștia că încearcă să submineze eforturile SUA pentru soluționarea conflictului și că pun constant obstacole procesului de pace prin solicitări pe care știu că Rusia nu le poate accepta, doar pentru a o învinui pe aceasta că nu dorește pacea.

Potrivit lui Putin, liderii europeni își formulează cereri „absolut inacceptabile” pentru Moscova, conștienți fiind de acest lucru, ceea ce le permite să dea vina pe Rusia pentru blocarea negocierilor. „Obiectivul lor real este să împiedice în totalitate procesul de pace”, a subliniat șeful Kremlinului.

De asemenea, acesta a reproșat aliaților europeni ai Ucrainei că sunt afectați de excluderea lor din negocierile directe, dar chiar ei s-au retras voluntar de la masa discuțiilor, în timp ce pun bețe-n roate președintelui Trump. „Ei nu urmăresc pacea, ci războiul”, a susținut Putin.

El a ținut să precizeze că Rusia nu dorește un conflict cu Europa, dar a avertizat că, dacă războiul va fi declanșat, Rusia este pregătită să răspundă imediat și fără ezitare. În același timp, a respins cu fermitate ipoteza unui atac împotriva Europei, reiterând că a declarat acest lucru de nenumărate ori. Putin a criticat percepția europeană, pe care o consideră o „iluzie”, potrivit căreia continentul ar putea zdrobi Rusia într-un conflict strategic, invitând Occidentul să accepte realitatea privind situația de pe teren.

Ucraina acuzată de acte de piraterie și amenințări cu represalii

Tensiunile au crescut și mai mult după ce Putin a acuzat Ucraina de actele de piraterie ce vizează nave comerciale rusești din Marea Neagră, după atacurile cu drone navale asupra unor petroliere. Președintele rus a amenințat că își va extinde ripostele împotriva tuturor navelor care pătrund în porturile ucrainene, inclusiv cele provenind din state occidentale implicate indirect în aceste acțiuni.

„Dacă acest tip de atacuri va continua, vom lua în calcul măsuri de represalii împotriva navelor țărilor care sprijină astfel de acțiuni”, a avertizat Putin, fără a confirma deocamdată aplicarea acestor sancțiuni.

Mai mult, el a amenințat Ucraina cu tăierea completă a accesului său la Marea Neagră, ceea ce ar împiedica, în opinia sa, orice tentativă de piraterie. Această măsură ar fi „cea mai radicală soluție” pentru încheierea acestui gen de atacuri.

Atacurile asupra petrolierelor din „flota umbrelă” a Rusiei

Recent, două petroliere – Kairos și Virat – care navigau sub pavilionul statului Gambia, fac parte din așa-numita „flotă din umbră” folosită pentru ocolirea sancțiunilor occidentale. Acestea au fost ținta unor atacuri cu drone ucrainene în largul coastelor Turciei, în Marea Neagră, în zona apelor internaționale. Nava Virat a fost lovită pentru a doua oară în dimineața următoare. Ambele vase se îndreptau fără încărcătură spre portul rus Novorossiisk, unde un alt atac ucrainean a afectat un terminal petrolier dedicat exporturilor rusești și kazace.

Un alt petrolier, Mersin, sub pavilion panamez și operat de o companie turcă, a suferit daune în apropierea coastei Senegalului, în urma a patru explozii de origine necunoscută, în zona Atlanticului. Aceste incidente cresc tensiunile și complică relațiile maritim-comerciale regionale.

Negocieri de pace sub influența SUA și dezacorduri europene

În marja acestor tensiuni, la Moscova are loc o întâlnire între Vladimir Putin, emisarul american Steve Witkoff și Jared Kushner, ginerele fostului președinte Donald Trump, pentru discutarea unui plan de pace american. Acesta a fost revizuit recent în cadrul unor negocieri între SUA și Ucraina în Florida, dar va fi supus unei noi analize.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a subliniat importanța includerii partenerilor europeni în procesul de pace, după ce aceștia au fost marginalizați de SUA. El a menționat că cele mai dificile aspecte de negocieri sunt delimitarea teritorială, garanțiile de securitate pentru Ucraina și finanțarea reconstrucției postbelice, subiecte pe care dorește să le discute direct cu Donald Trump.

Zelenski a mai retras importanța unui acord european solid privind reconstruirea țării, criticând ideea ca activele înghețate ale Rusiei să fie folosite doar parțial de partea americană, și cerând o soluție care să includă și satisfacerea intereselor europenilor.

Principalele puncte ale planului de pace și pozițiile părților

Documentul american propune un compromis ce include cedarea de facto către Rusia a regiunii Donbas, transformarea în zonă demilitarizată a unor părți ale acesteia, înghețarea frontului actual, limitarea armatei ucrainene la un efectiv maxim de 600.000 de soldați și garanții de securitate externe fără aderarea Ucrainei la NATO sau prezența trupelor străine pe teritoriul său. Reconstrucția ar urma să fie finanțată parțial din activele rusești înghețate în Occident, în condiția unei contribuții echivalente din partea Europei, iar SUA ar urma să obțină profituri de pe urma acestui proces.

În contrapropunerea sa, Ucraina și aliații europeni au solicitat ca negocierile să înceapă doar după un armistițiu și să pornească de la linia actuală a frontului. De asemenea, au cerut ca efectivul armatei ucrainene să fie majorat la 800.000 de soldați, prezența unui contingent străin pe teritoriul Ucrainei, eliminarea angajamentului de neaderare la NATO și menționarea lipsei consensului în cadrul Alianței, precum și ca Rusia să plătească toate daunele de război, cu păstrarea blocajului activelor până la achitarea integrală a compensațiilor.

---

Conflictul din Ucraina rămâne în continuare o provocare majoră pentru securitatea europeană și internațională, iar pozițiile divergente ale părților implicate fac ca perspectivele unui acord de pace durabil să fie încă îndepărtate, în ciuda eforturilor diplomatice în curs. Declarațiile ferme ale liderilor, inclusiv cele ale lui Vladimir Putin, reflectă tensiunile ridicate și riscul escaladării conflictului.